Iasmina Iuliana Tescovină

clasa a XI-a

- pasionată de lectură -

Domnișoara Christina, de Mircea Eliade

În romanul Domnișoara Christina, de Mircea Eliade, acțiunea începe într-o seară, când cei prezenți (Egor Pașchievici, pictor bucureștean, invitat al Sandei, doamna Moșcu, proprietara moșiei, Nazarie, arheologul, însoțiți de prezența spirituală a domnișoarei Christina, cea de-a treia fiică a familiei, omorâtă în timpul revoltei) se aflau la masă. Locuința era una bizară, cu oameni pe măsură; de aceea nu-i de mirare că toți se fereau să ajungă în perimetrul ei.

Cel ce semnalează existența spiritului este Egor, deoarece simte cum cineva se apropie de el, dorind să-l asculte vorbind. Ceea ce nu bănuia el era faptul că domnișoara Christina își dezvoltase o obsesie pentru el. Scopul ei este acela de a-l face să se îndrăgostească de ea, lucru care îi putea readuce statutul de femeie în carne și oase.

Un prim pas, condus de impulsul dorinței maniace, este acela de a i se arăta în vis. Prezența sa nu-i provoacă dezgust; dimpotrivă, începe să-i placă, întrucât tânăra (căci fusese ucisă în floarea tinereții) avea trăsături feminine frumoase, bine definite.

Pentru că vede că nu este de ajuns, imediat cu lăsarea rece a nopții și amorțirea moșiei sub clar de lună îl vizitează, arătându-i-se în trup firav și plăpând. Odată cu venirea sa, camera se umple de mirosul îmbătător de violete, căci până și pielea îi era îmbibată în elixirul puternic al pasiunii.

Toate eforturile se dovedesc a fi în zadar într-o seară, când Egor conștientizează ce i se întâmplă, chiar dacă era prins în mrejele puternice. Christina încearcă să-i arunce un greu blestem, spre a-l ancora într-un tragic sfârșit. Spaima și teroarea erau în plin delict la moșie. Un incendiu se iscă. În lupta aprigă cu flăcările, Egor n-o scapă din priviri pe Christina, căutând un obiect ascuțit ca să-i străpungă inima cea meschină și astfel face ca aceasta să dispară în neant, definitiv.

Privind scenele ororii, cele două surori și văduva mamă au căzut la pământ, pierind.

Focul înghite tot și face ca locul să pară și mai pustiu decât era înainte.

Acțiunea bine structurată și personajele creionate armonios stârnesc interesul și curiozitatea oricărui cititor. Atât misterul, cât și povestea platonică, ce ating apogeul imposibilului, sunt esențiale operei.

Domnișoara Christina, de Mircea Eliade, a constituit începutul iubirii și pasiunii mele față de lectură, pentru că a avut asupră-mi un puternic impact.